{"id":434,"date":"2026-06-02T10:59:29","date_gmt":"2026-06-02T10:59:29","guid":{"rendered":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/?p=434"},"modified":"2026-06-09T09:03:48","modified_gmt":"2026-06-09T09:03:48","slug":"borsa-arad","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/borsa-arad\/","title":{"rendered":"Capitolul 4. Maramure\u0219"},"content":{"rendered":"\n

DN18 – DN19 – DN79<\/h1>\n\n\n\n

Bor\u0219a – Satu Mare – Oradea – Arad<\/h2>\n\n\n\n

Ne-am trezit pe la 7:30, \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 care p\u0103rea s\u0103 promit\u0103 \u00eenc\u0103 o zi perfect\u0103 pentru drum, chiar dac\u0103 cerul de deasupra Bor\u0219ei r\u0103m\u00e2nea \u00eenc\u0103 acoperit de nori. Lumina care intra pe fereastr\u0103 era \u00eens\u0103 pl\u0103cut\u0103, iar verdele crud al dealurilor \u0219i p\u0103durilor din jur p\u0103rea aproape ireal dup\u0103 ploile din ultimele zile. Primul lucru pe care l-am f\u0103cut, \u00eenainte chiar s\u0103 cobor\u00e2m la micul dejun, a fost s\u0103 verific aplica\u021bia Tesla, un reflex care probabil apare automat dup\u0103 c\u00e2teva zile de c\u0103l\u0103torie electric\u0103. (da, recunosc, pentru cei cu ma\u0219ini clasice, e un obicei \u00een plus). Ma\u0219ina era exact unde trebuia s\u0103 fie. \u00cenc\u0103rcarea lent\u0103 pe care o programasem cu o sear\u0103 \u00eenainte \u00ee\u0219i f\u0103cuse treaba perfect, iar bateria se apropia lini\u0219tit\u0103 de 100%, gata pentru \u00eenc\u0103 o zi lung\u0103 de aventur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

La micul dejun ne a\u0219tepta o surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103 preg\u0103tit\u0103 de gazde. Dup\u0103 aproape 700 de kilometri parcur\u0219i \u00een ziua precedent\u0103, foamea era real\u0103, iar aerul rece \u0219i curat de munte nu f\u0103cea dec\u00e2t s\u0103 o amplifice. Pe mas\u0103 se aflau produse locale, simple \u0219i autentice, iar dintre toate ne-a r\u0103mas \u00een minte o buc\u0103\u021bic\u0103 de \u0219unculi\u021b\u0103 pr\u0103jit\u0103 \u00een tigaie \u0219i modelat\u0103 \u00een form\u0103 de floricic\u0103. Era genul de preparat care \u00eentr-o \u00eembuc\u0103tur\u0103 se topea efectiv \u00een gur\u0103, iar \u00een urm\u0103toarea \u00ee\u021bi amintea c\u0103 porcul din care provenea nu fusese tocmai atlet de performan\u021b\u0103. Mihaela a abandonat rapid lupta cu ea, \u00een timp ce eu am rezistat ceva mai mult, de\u0219i la final am ajuns \u0219i eu s\u0103 las o parte \u00een farfurie. Dup\u0103 orele de condus \u00een ziua precedent\u0103, orice p\u0103rea delicios.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

La ora 9:00<\/strong> fix am pornit din nou la drum. \u00cen fa\u021ba noastr\u0103 se afla \u00eenc\u0103 una dintre cele mai pitore\u0219ti etape ale \u00eentregii expedi\u021bii. Dac\u0103 prima zi fusese dominat\u0103 de Moldova \u0219i Bucovina, acum urma s\u0103 travers\u0103m Maramure\u0219ul, \u021aara Oa\u0219ului, Cri\u0219ana \u0219i Banatul, urm\u00e2nd \u00een continuare conturul Rom\u00e2niei c\u00e2t mai fidel posibil. Planul ini\u021bial era aproape absurd prin dimensiunea lui. Voiam s\u0103 ajungem p\u00e2n\u0103 spre zona Dun\u0103rii, \u00een apropiere de Moldova Nou\u0103. C\u00e2nd priveam traseul pe hart\u0103 p\u0103rea realizabil. C\u00e2nd \u00eel transformai \u00een kilometri, trafic, opriri \u0219i realitatea drumurilor rom\u00e2ne\u0219ti, devenea mult mai pu\u021bin sigur.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, plecam deja cu aproape o or\u0103 mai t\u00e2rziu dec\u00e2t \u00een ziua precedent\u0103. \u0218tiam c\u0103 vom avea de traversat ora\u0219e importante \u0219i zone mult mai aglomerate dec\u00e2t cele din nordul Moldovei. A\u0219a c\u0103 am decis s\u0103 nu ne fix\u0103m un obiectiv rigid. Unde ne va prinde seara, acolo urma s\u0103 dormim.<\/p>\n\n\n\n

Primele zeci de kilometri au trecut repede. DN18<\/strong> \u0219erpuia prin peisajul specific Maramure\u0219ului, unde casele \u00eencep s\u0103 capete acel stil inconfundabil care a f\u0103cut regiunea celebr\u0103 \u00een toat\u0103 lumea. Por\u021bi monumentale din lemn sculptat, acoperi\u0219uri \u00eenalte \u0219i gospod\u0103rii care par construite cu o grij\u0103 aproape artistic\u0103. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu opre\u0219ti, sim\u021bi c\u0103 traversezi o regiune care \u0219i-a p\u0103strat identitatea mai bine dec\u00e2t multe altele.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

La Vi\u0219eu de Sus<\/strong> am observat ceva care mi-a atras aten\u021bia. \u00cen mai multe parc\u0103ri publice erau instalate sta\u021bii de \u00eenc\u0103rcare pentru ma\u0219ini electrice, multe dintre ele apar\u021bin\u00e2nd administra\u021biei locale. Pentru cineva care urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia electromobilit\u0103\u021bii \u00een Rom\u00e2nia, astfel de detalii sunt importante. \u00ce\u021bi arat\u0103 c\u0103 lucrurile se schimb\u0103 \u0219i c\u0103 inclusiv ora\u0219ele mai mici \u00eencep s\u0103 priveasc\u0103 mobilitatea electric\u0103 drept ceva normal \u0219i nu o curiozitate rezervat\u0103 marilor centre urbane.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintam spre vest, cerul se \u00eensenina complet. Ironia era c\u0103 \u00een aceea\u0219i zi mare parte din \u021bar\u0103 se afla sub avertiz\u0103ri de furtuni \u0219i vijelii. Noi p\u0103ream s\u0103 c\u0103l\u0103torim \u00eentr-un culoar meteorologic privilegiat. Soarele \u00ee\u0219i f\u0103cea tot mai mult loc printre nori, iar temperatura devenea perfect\u0103 pentru drum.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

La ora 10:20<\/strong> am ajuns \u00een Sighetu Marma\u021biei<\/strong>, ora\u0219ul aflat la confluen\u021ba Izei cu Tisa \u0219i unul dintre cele mai \u00eenc\u0103rcate de istorie locuri prin care aveam s\u0103 trecem \u00een aceast\u0103 expedi\u021bie. De\u0219i pare lini\u0219tit \u0219i provincial la prima vedere, Sighetul este un loc unde se \u00eent\u00e2lnesc secole de istorie rom\u00e2neasc\u0103, maghiar\u0103, evreiasc\u0103 \u0219i ucrainean\u0103. Fiecare cl\u0103dire mai veche pare s\u0103 ascund\u0103 o poveste.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

G\u00e2ndul mi-a fugit imediat la Memorialul Victimelor Comunismului, amenajat \u00een fostul penitenciar din ora\u0219. Acolo au fost \u00eenchi\u0219i \u0219i au murit oameni care au marcat istoria Rom\u00e2niei moderne. Mini\u0219tri, academicieni, istorici, lideri politici \u0219i religio\u0219i au disp\u0103rut \u00eentre acele ziduri reci \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care libertatea devenise un lux periculos. Ast\u0103zi, locul este unul dintre cele mai impresionante muzee memoriale din Europa de Est.<\/p>\n\n\n\n

Dar Sighetul are \u0219i o latur\u0103 mai pu\u021bin cunoscut\u0103. Legende locale vorbesc despre tuneluri \u0219i catacombe ascunse sub ora\u0219, iar apropierea de grani\u021b\u0103 \u00eei confer\u0103 o atmosfer\u0103 aparte. \u00cen multe locuri vezi Ucraina aproape la fel de clar cum vezi cartierul urm\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Din Sighet am continuat pe DN19<\/strong> spre Satu Mare, men\u021bin\u00e2ndu-ne c\u00e2t mai aproape de frontier\u0103. Cur\u00e2nd am ajuns la S\u0103p\u00e2n\u021ba<\/strong>, unde se afl\u0103 celebrul Cimitir Vesel. Nu am oprit, pentru c\u0103 \u00eel vizitasem cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103 \u0219i petrecusem suficient timp acolo pentru a-i \u00een\u021belege farmecul. Totu\u0219i, este imposibil s\u0103 treci prin zon\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la el. Pu\u021bine locuri din lume trateaz\u0103 moartea cu at\u00e2ta umor \u0219i sinceritate. Crucile albastre, epitafurile scrise \u00eentr-un limbaj popular direct \u0219i scenele pictate care descriu via\u021ba \u0219i moartea celor \u00eengropa\u021bi acolo transform\u0103 \u00eentregul cimitir \u00eentr-o lec\u021bie nea\u0219teptat\u0103 despre felul \u00een care oamenii pot privi inevitabilul.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 S\u0103p\u00e2n\u021ba am ajuns \u00eentr-un loc care m-a impresionat mult mai mult dec\u00e2t m\u0103 a\u0219teptam. \u00cen zona Teceu Mic<\/strong>, drumul merge efectiv paralel cu Tisa, la c\u00e2\u021biva metri de ap\u0103. \u00cen st\u00e2nga era Rom\u00e2nia. \u00cen dreapta era Ucraina. At\u00e2t de simplu. Conduceam practic pe marginea frontierei. Dincolo de r\u00e2u se vedeau case, drumuri \u0219i sate ucrainene. Era imposibil s\u0103 nu te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2\u021biva ani ai fi privit acel peisaj cu totul diferit. Ast\u0103zi, contextul geopolitic schimb\u0103 inevitabil perspectiva.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

De aici am \u00eenceput traversarea Pasului Huta, poarta de intrare \u00een \u021aara Oa\u0219ului. P\u0103durea devenea tot mai deas\u0103, iar drumul se strecura printre versan\u021bi \u00eemp\u0103duri\u021bi \u00eentr-un mod aproape cinematografic. Lumina p\u0103trundea greu printre copaci \u0219i pentru c\u00e2teva zeci de kilometri aveai senza\u021bia c\u0103 ai intrat \u00eentr-o lume complet separat\u0103 de cea pe care o l\u0103sase\u0219i \u00een urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 cobor\u00e2rea din pas am ajuns \u00een Certeze<\/strong>, una dintre cele mai cunoscute \u0219i controversate localit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia. Nu \u0219tiu c\u00e2\u021bi a\u021bi auzit de Certeze, \u00een afar\u0103 de cei din nord vestul \u021b\u0103rii, de\u0219i s-a dat de multe ori la \u0219tiri, dar Certeze se zice c\u0103 e cea mai frumoas\u0103 \u015fi bogat\u0103 comun\u0103 din Rom\u00e2nia. Locul \u00een care cel mai am\u0103r\u00e2t om era primarul. <\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd intri \u00een comun\u0103 nu \u015ftii pe care parte a drumului s\u0103 te ui\u0163i mai \u00eent\u00e2i \u015fi ce construc\u0163ie s\u0103 admiri mai mult. Bine, dupa gusturi. De\u0219i am observat teme care se repetau (de exemplu coloanele sau forma acoperisului (panta ondulata).<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 nu ai fost niciodat\u0103 acolo, este greu de explicat senza\u021bia pe care o ai c\u00e2nd traversezi comuna. Nu \u0219tii \u00eencotro s\u0103 prive\u0219ti mai \u00eent\u00e2i. Case uria\u0219e, unele cu dou\u0103 sau trei etaje, garduri impresionante, coloane, balcoane \u0219i acoperi\u0219uri care par s\u0103 concureze \u00eentre ele.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Po\u021bi s\u0103 le consideri spectaculoase sau extravagante, dar nu po\u021bi s\u0103 r\u0103m\u00e2i indiferent. Sunt rezultatul muncii a genera\u021bii \u00eentregi de o\u0219eni pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i reprezint\u0103 poate cea mai vizibil\u0103 dovad\u0103 a prosperit\u0103\u021bii aduse \u00een zon\u0103 de diaspora.<\/p>\n\n\n\n

Tot aici se intampla si diverse traditii populare cum ar fi Sambra Oilor sau celebrele nunti care dureaza trei zile si cu costumele unice speciale.<\/p>\n\n\n\n

La 12:20<\/strong> am ajuns \u00een Satu Mare<\/strong>, unde aveam programat\u0103 o oprire special\u0103. Nu pentru \u00eenc\u0103rcare, de\u0219i ne-am \u00eendreptat direct spre zona mall-ului unde se afl\u0103 \u0219i un Tesla Supercharger.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 187 km parcur\u0219i \u00een 3 ore \u0219i 22 de minute, consumul mediu afi\u0219a pu\u021bin peste 10 kWh\/100 km, un record personal pentru mine. Bateria era \u00eenc\u0103 la aproximativ 70%. Din punct de vedere tehnic nu aveam absolut niciun motiv s\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Motivul era unul mult mai pl\u0103cut. Un nou prieten. Un posesor de Tesla care urm\u0103rea aventura noastr\u0103 \u0219i care insistase s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim. Am petrecut aproape o or\u0103 discut\u00e2nd despre ma\u0219ini electrice, infrastructur\u0103, Tesla, inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, Rom\u00e2nia \u0219i tot felul de subiecte care apar inevitabil atunci c\u00e2nd doi pasiona\u021bi se \u00eent\u00e2lnesc. Te salut, din nou, Sebastian!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

La plecare am primit \u0219i un cadou autentic din partea locului. O sticl\u0103 de 1,5l de Borsec care nu era Borsec ci b\u0103utur\u0103 din aia f\u0103cut\u0103 \u00een ograda unui s\u0103tm\u0103rean, cu pasiune \u0219i trud\u0103, \u00een comuniune cu natura. C\u0103 cic\u0103 nu exist\u0103 pruni mai buni ca \u00een zona asta. Despre p\u0103linc\u0103 localnicii vorbesc cu aceea\u0219i m\u00e2ndrie cu care francezii vorbesc despre vin.<\/p>\n\n\n\n

Am plecat din Satu Mare la 13:10<\/strong> cu aceea\u0219i baterie cu care ajunseser\u0103m \u0219i cu o stare de spirit excelent\u0103, pe acela\u0219i DN19<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Urma \u00eens\u0103 una dintre cele mai solicitante por\u021biuni ale zilei. Traficul devenea mai intens, num\u0103rul de camioane cre\u0219tea vizibil pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiam de Oradea \u0219i de punctul de frontier\u0103 Bor\u0219, iar lucr\u0103rile de infrastructur\u0103 din zona metropolitan\u0103 \u00eencetineau ritmul c\u0103l\u0103toriei.<\/p>\n\n\n\n

La 15:25<\/strong> treceam pe l\u00e2ng\u0103 aeroportul din Oradea<\/strong> \u0219i continuam f\u0103r\u0103 oprire spre Arad, pe DN79<\/strong>. <\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

\u00centre Ciumeghiu<\/strong> \u0219i Avram Iancu<\/strong> drumul se apropie la ~2,5 km de grani\u021ba cu Ungaria. \u00cen perioada comunist\u0103, zona era strict supravegheat\u0103, parte din f\u00e2\u0219ia de frontier\u0103 cu patrule de gr\u0103niceri \u0219i acces restric\u021bionat. Ast\u0103zi, treci liber, f\u0103r\u0103 control. \u00cen trecut, tentativa de trecere ilegal\u0103 a frontierei putea duce la ani grei de \u00eenchisoare.<\/p>\n\n\n\n

Planificam s\u0103 avem o \u00eenc\u0103rcare la Arad, a\u0219a c\u0103 am reluat exercitiul clasic: la ce „benzinarie” facem plinul? Am deschis aplica\u021bia AmpWhere<\/a>, selectat preferin\u021be („aroma”) \u0219i am pus destina\u021bia la sta\u021bia iHunt<\/a><\/strong> de la intrare din ora\u0219, o zon\u0103 comercial\u0103\/reziden\u021bial\u0103 (Mic\u0103laca) – Service Procars. O sta\u021bie rapida de 120Kw de la iHunt care era liber\u0103 \u0219i la pre\u021b bun.<\/p>\n\n\n\n

Am ajuns la Arad la exact ora 17:00<\/strong>, dupa 3h40 de la plecarea din Satu Mare si 255km, cu un consum mediu de 12,6kW\/100km.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Era destul de t\u00e2rziu, deja nu mai speram c\u0103 ajungem pe lumin\u0103 la Dun\u0103re, a\u0219a c\u0103 ne g\u00e2ndeam, c\u00e2t timp ma\u0219ina se \u00eenc\u0103rca, ce op\u021biuni avem, cam pe unde vom ajunge \u00een urm\u0103toarele maxim 5 ore \u0219i ce caz\u0103ri s\u0103 rezerv\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

Cu c\u00e2t ne apropiam de frontiera de vest \u0219i de zona Jimbolia, cu at\u00e2t devenea mai clar c\u0103 op\u021biunile de cazare sunt surprinz\u0103tor de pu\u021bine. Verificam Booking, Airbnb, Google Maps \u0219i site-uri locale, \u00eens\u0103 rezultatele erau dezam\u0103gitoare. Pentru prima dat\u0103 \u00een c\u0103l\u0103torie \u00eencepeam s\u0103 sim\u021bim o u\u0219oar\u0103 presiune, \u0219i nu datorit\u0103 sta\u021biilor de \u00eenc\u0103rcare sau a baterie, ci datorit\u0103 caz\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n

Nu era o problem\u0103 grav\u0103, dar era genul de incertitudine care adaug\u0103 pu\u021bin suspans unei aventuri. \u0218tiam unde suntem. \u0218tiam unde vrem s\u0103 ajungem. Nu \u0219tiam \u00eens\u0103 unde vom dormi \u00een acea noapte.<\/p>\n\n\n\n

Iar r\u0103spunsul avea s\u0103 \u00eent\u00e2rzie mai multe ore. Continuarea aventurii urma s\u0103 ne surprind\u0103 chiar mai mult dec\u00e2t ne imaginam.<\/p>\n\n\n\n

Date tehnice<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primele zeci de kilometri au trecut repede. DN18 \u0219erpuia prin peisajul specific Maramure\u0219ului, unde casele \u00eencep s\u0103 capete acel stil inconfundabil care a f\u0103cut regiunea celebr\u0103 \u00een toat\u0103 lumea. Por\u021bi monumentale din lemn sculptat, acoperi\u0219uri \u00eenalte \u0219i gospod\u0103rii care par construite cu o grij\u0103 aproape artistic\u0103. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu opre\u0219ti, sim\u021bi c\u0103 traversezi o regiune care \u0219i-a p\u0103strat identitatea mai bine dec\u00e2t multe altele.<\/p>\n

Cite\u0219te articolCapitolul 4. Maramure\u0219<\/span><\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":476,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"pagelayer_contact_templates":[],"_pagelayer_content":"","iawp_total_views":30,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[40,32,43,29,36,37,22,39,42,38,41,44],"class_list":["post-434","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-diverse","tag-arad","tag-borsa","tag-carei","tag-dn18","tag-dn19","tag-dn79","tag-ihunt","tag-oradea","tag-sapanta","tag-satu-mare","tag-sighetu-marmatiei","tag-valea-lui-mihai","excerpt","zoom","full-without-featured","even","excerpt-0"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/434","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=434"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/434\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":901,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/434\/revisions\/901"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/476"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=434"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=434"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=434"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}