{"id":913,"date":"2026-06-09T19:10:00","date_gmt":"2026-06-09T19:10:00","guid":{"rendered":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/?p=913"},"modified":"2026-06-09T22:33:21","modified_gmt":"2026-06-09T22:33:21","slug":"constanta-galati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/constanta-galati\/","title":{"rendered":"Capitolul 9 – Dobrogea"},"content":{"rendered":"\n

DN2A – DN22 – DN2S – DN22B<\/h1>\n\n\n\n

Constan\u021ba – Tulcea – Br\u0103ila – Gala\u021bi<\/h2>\n\n\n\n

Deasupra Constan\u021bei cerul continua s\u0103 fie \u00eenc\u0103rcat de nori grei, aproape amenin\u021b\u0103tori, \u00eens\u0103 lumina avea ceva aparte. Era una dintre acele zile \u00een care vremea pare c\u0103 nu se poate hot\u0103r\u00ee dac\u0103 s\u0103 te r\u0103spl\u0103teasc\u0103 sau s\u0103 te pedepseasc\u0103. Norii erau negri \u0219i compac\u021bi, dar razele soarelui reu\u0219eau s\u0103 se strecoare printre ei \u0219i s\u0103 lumineze ora\u0219ul \u00eentr-un mod aproape spectaculos. \u00cen timp ce ne urcam din nou \u00een ma\u0219in\u0103, dup\u0103 pauza de la Cazinou, aveam senza\u021bia c\u0103 Dobrogea \u00ee\u0219i preg\u0103tea ultima reprezenta\u021bie pentru noi.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Am ie\u0219it din Constan\u021ba <\/strong>pe DN2A<\/strong>, \u00een direc\u021bia Ovidiu<\/strong>, nu \u00eenainte de a arunca o ultim\u0103 privire c\u0103tre celebrul vapor amplasat la intrarea \u00een ora\u0219, devenit un simbol local \u0219i o amintire permanent\u0103 a faptului c\u0103 ne aflam \u00eentr-unul dintre cele mai importante porturi ale Europei. Constan\u021ba nu este doar un ora\u0219 de vacan\u021b\u0103. Este poarta maritim\u0103 a Rom\u00e2niei, un loc unde se \u00eent\u00e2lnesc comer\u021bul, istoria \u0219i marea de peste dou\u0103 milenii.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 Ovidiu am reintrat \u00een peisajul dobrogean pe care \u00eel cuno\u0219team at\u00e2t de bine. Drumul na\u021bional DN22<\/strong>, care leag\u0103 Constan\u021ba de Tulcea, ne era aproape la fel de familiar precum str\u0103zile din Gala\u021bi. \u00cel parcurseser\u0103m de nenum\u0103rate ori de-a lungul anilor, \u00een toate anotimpurile, pe soare, pe ploaie, pe canicul\u0103 \u0219i pe viscol. Tocmai de aceea exista un sentiment ciudat. Pe de o parte, frumuse\u021bea locurilor era aceea\u0219i ca \u00eentotdeauna. Pe de alt\u0103 parte, obi\u0219nuin\u021ba nu ne mai \u00eempingea s\u0103 o fotografiem la fiecare kilometru.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Este un fenomen curios. Cu c\u00e2t cuno\u0219ti mai bine un loc, cu at\u00e2t ri\u0219ti s\u0103 \u00eei observi mai pu\u021bin frumuse\u021bea. Pentru noi, dealurile Dobrogei, c\u00e2mpurile nesf\u00e2r\u0219ite, eolienele, lacurile \u0219i cerul uria\u0219 deveniser\u0103 ceva normal. Pentru cineva care vede aceste locuri pentru prima dat\u0103 \u00eens\u0103, experien\u021ba poate fi memorabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i tocmai aici am realizat ceva interesant. \u00cen timpul acestei c\u0103l\u0103torii vorbisem cu zeci de oameni. Unii ne urm\u0103reau aventura online, al\u021bii ne \u00eent\u00e2lniser\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la \u00eenc\u0103rcare, iar al\u021bii deveniser\u0103 prieteni peste noapte. Surprinz\u0103tor de mul\u021bi ne-au spus acela\u0219i lucru: \u201eN-am fost niciodat\u0103 \u00een Dobrogea.\u201d sau: \u201eN-am ajuns niciodat\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii.\u201d. M\u0103rturisesc c\u0103 m-a surprins.<\/p>\n\n\n\n

Pentru cei care locuim \u00een estul \u021b\u0103rii, Delta este aproape o vecin\u0103. Pentru mul\u021bi rom\u00e2ni \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne un loc despre care au auzit, pe care l-au v\u0103zut \u00een documentare, dar pe care nu l-au descoperit niciodat\u0103. Iar dac\u0103 exist\u0103 o recomandare pe care a\u0219 face-o dup\u0103 acest tur, este simpl\u0103: merge\u021bi \u00een Dobrogea \u0219i merge\u021bi \u00een Delt\u0103. Nu pentru un weekend gr\u0103bit, nu pentru o bif\u0103 pe list\u0103., ci pentru experien\u021b\u0103. Exist\u0103 pu\u021bine locuri \u00een Europa unde natura, istoria \u0219i cultura coexist\u0103 \u00eentr-un mod at\u00e2t de autentic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de Babadag <\/strong>am trecut prin zona cunoscut\u0103 de localnici drept Dou\u0103 Cantoane, o intersec\u021bie care pentru mul\u021bi \u0219oferi nu spune mare lucru, dar care reprezint\u0103 poarta c\u0103tre unele dintre cele mai spectaculoase locuri din Dobrogea.<\/p>\n\n\n\n

De aici se desprinde drumul c\u0103tre Jurilovca, una dintre cele mai frumoase localit\u0103\u021bi de pe malul lacului Razim. De acolo po\u021bi ajunge la Gura Porti\u021bei, acel loc aproape mitic unde marea \u0219i laguna se \u00eent\u00e2lnesc, iar timpul pare s\u0103 curg\u0103 diferit.<\/p>\n\n\n\n

\u00centreaga zon\u0103 este un adev\u0103rat muzeu \u00een aer liber. Cet\u0103\u021bi grece\u0219ti \u0219i romane, sate lipovene\u0219ti, lacuri, p\u0103s\u0103ri rare, tradi\u021bii pesc\u0103re\u0219ti \u0219i peisaje care nu seam\u0103n\u0103 cu nimic din restul Rom\u00e2niei. Noi \u00eens\u0103 eram deja aproape de finalul aventurii \u0219i ne-am continuat drumul f\u0103r\u0103 opriri.<\/p>\n\n\n\n

Am traversat Babadagul \u0219i p\u0103durea cu acela\u0219i nume, una dintre cele mai importante arii naturale protejate din Dobrogea. \u00cen aceste p\u0103duri tr\u0103iesc numeroase specii de p\u0103s\u0103ri, iar biodiversitatea zonei este impresionant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

La ora 13:15 <\/strong>am intrat \u00een Tulcea<\/strong>. Pentru mul\u021bi turi\u0219ti acesta este sf\u00e2r\u0219itul drumului, pentru Delta Dun\u0103rii este \u00eenceputul. Aici se termin\u0103 \u0219oselele \u0219i \u00eencep canalele, bra\u021bele fluviului \u0219i c\u0103l\u0103toriile pe ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Ne-am \u00eendreptat direct c\u0103tre zona portului, locul din care pornesc majoritatea excursiilor c\u0103tre Delt\u0103 \u0219i locul unde spiritul lui Ivan Patzaichin este prezent peste tot. Campionul care a c\u00e2\u0219tigat aur olimpic v\u00e2slind cu pagaia rupt\u0103 a devenit simbolul unei \u00eentregi regiuni \u0219i probabil cel mai cunoscut ambasador al Deltei Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Pentru noi, Tulcea avea \u00eens\u0103 \u0219i o dimensiune personal\u0103, pentru c\u0103 venim des aici. At\u00e2t de des \u00eenc\u00e2t ne sim\u021beam aproape ca acas\u0103, a\u0219a c\u0103 am f\u0103cut ceea ce fac oamenii c\u00e2nd se simt acas\u0103. Ne-am plimbat f\u0103r\u0103 grab\u0103, ne-am cump\u0103rat covrigi calzi de la Luca, am admirat faleza. Am z\u00e2mbit c\u00e2nd am trecut pe l\u00e2ng\u0103 gelateria Bob Land, al c\u0103rei nume m\u0103 f\u0103cea inevitabil s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la propriul nume. Pentru c\u00e2teva minute am uitat complet c\u0103 particip\u0103m la o provocare \u0219i c\u0103 \u00een urm\u0103 cu doar trei zile eram la cel\u0103lalt cap\u0103t al \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

La ora 13:30<\/strong> ne-am urcat din nou \u00een ma\u0219in\u0103. Am trecut pe l\u00e2ng\u0103 noua Sal\u0103 Polivalent\u0103 \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 lacul Ciuperca, \u0219i am continuat pe DN22<\/strong> c\u0103tre Br\u0103ila.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Cerul se cur\u0103\u021base aproape complet, norii negri de la Constan\u021ba disp\u0103ruser\u0103, iar \u00een fa\u021ba noastr\u0103 se \u00eentindea din nou Dobrogea pe care o cuno\u0219team at\u00e2t de bine: dealuri line, c\u00e2mpuri verzi, lanuri galbene de rapi\u021b\u0103, eoliene care se roteau lent la orizont. \u0218i, \u00een dep\u0103rtare, silueta b\u0103tr\u00e2nilor Mun\u021bi M\u0103cin. Privindu-i, este greu s\u0103 \u00ee\u021bi imaginezi c\u0103 sunt printre cei mai vechi mun\u021bi din Europa, forma\u021bi cu sute de milioane de ani \u00eenaintea Alpilor sau Carpa\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 Isaccea, \u00een apropiere de Garv\u0103n, drumul se bifurc\u0103, la dreapta po\u021bi merge spre Gala\u021bi \u0219i bacul de la I.C. Br\u0103tianu. Ani la r\u00e2nd aceasta a fost ruta clasic\u0103, ore petrecute la coad\u0103, a\u0219teptarea bacului, traversarea Dun\u0103rii. Era parte din ritualul oric\u0103rei c\u0103l\u0103torii c\u0103tre Dobrogea.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi \u00eens\u0103 lucrurile s-au schimbat., podul suspendat de la Br\u0103ila a modificat complet geografia transportului \u00een zon\u0103. De\u0219i traseul este pu\u021bin mai lung, este mult mai rapid \u0219i mai confortabil. A\u0219a c\u0103 am continuat spre Jijila \u0219i apoi pe DN2S,<\/strong> drumul nou care face leg\u0103tura direct cu podul. \u0218oseaua era impecabil\u0103, nou\u0103, iar \u00een dep\u0103rtare \u00eencepea s\u0103 se contureze silueta uria\u0219\u0103 a podului. Chiar dac\u0103 \u00eel traversasem de mai multe ori, continu\u0103 s\u0103 impresioneze.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

La ora 14:50 urcam deja pe pod. Este una dintre cele mai importante investi\u021bii de infrastructur\u0103 realizate \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimele decenii \u0219i, indiferent de controversele sau problemele tehnice din perioada de \u00eenceput, r\u0103m\u00e2ne o realizare impresionant\u0103. Aproape doi kilometri de pod suspendat peste Dun\u0103re., patru benzi, turnuri uria\u0219e \u0219i o idee care a circulat prin pove\u0219tile copil\u0103riei noastre timp de aproape patruzeci de ani \u00eenainte s\u0103 devin\u0103 realitate.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Pentru genera\u021bia mea, podul peste Dun\u0103re la Br\u0103ila era aproape o legend\u0103. Ap\u0103rea \u00een fiecare campanie electoral\u0103 \u0219i disp\u0103rea imediat dup\u0103 alegeri. Ast\u0103zi exist\u0103, iar noi \u00eel traversam \u00een ultimele ore ale \u00eenconjurului Rom\u00e2niei cu o ma\u0219in\u0103 electric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cobor\u00e2rea de pe pod am intrat pe DN22B<\/strong>, cunoscut de localnici drept Digul Gala\u021bi-Br\u0103ila. Noul drum expres dintre cele dou\u0103 ora\u0219e \u00eenc\u0103 nu era finalizat, de\u0219i ar fi trebuit s\u0103 fie gata cu mult timp \u00een urm\u0103. O situa\u021bie care, din p\u0103cate, nu mai surprinde pe nimeni.<\/p>\n\n\n\n

Traficul de la intrarea \u00een Gala\u021bi ne-a \u00eencetinit pu\u021bin, exact ca \u00eentotdeauna \u00een zilele de weekend, \u0219i poate tocmai de aceea am sim\u021bit c\u0103 ne apropiem de final.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

La ora 15:05 intram oficial \u00een ora\u0219. Mai aveam aproape o or\u0103 p\u00e2n\u0103 la expirarea celor 80 de ore pe care ni le acordaser\u0103m iar misiunea era deja \u00eendeplinit\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, emo\u021bia revenirii acas\u0103 era mai puternic\u0103 dec\u00e2t satisfac\u021bia cifrelor. A\u0219a cum e, bine, r\u0103u, e un lco care \u00ee\u00eei spunem acum, acas\u0103. Am mers c\u0103tre falez\u0103, s\u0103 vedem \u0219i Dun\u0103rea de acas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Poate c\u0103 Gala\u021biul nu impresioneaz\u0103 la prima vedere prin arhitectur\u0103 sau monumente, dar are ceva ce pu\u021bine ora\u0219e din Rom\u00e2nia au: rela\u021bia sa cu fluviul. Iar dup\u0103 ce petrecusem ultimele zile \u00eenconjur\u00e2nd \u021bara, revederea Dun\u0103rii de la Gala\u021bi a avut o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 aparte.<\/p>\n\n\n\n

Ne-am \u00eendreptat c\u0103tre locul pe care \u00eel aleseser\u0103m ca punct oficial de sosire, \u201eLa P\u0103p\u0103die\u201d. Orice g\u0103l\u0103\u021bean \u0219tie despre ce este vorba, o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103 inspirat\u0103 de forma p\u0103p\u0103diei, parcarea generoas\u0103 \u0219i esplanada din fa\u021ba Casei de Cultur\u0103 a Sindicatelor reprezint\u0103 unul dintre reperele centrale ale ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

La ora 15:20 am oprit oficial. Eram acas\u0103, \u00eencheiaser\u0103m \u00eenconjurul Rom\u00e2niei cu o ma\u0219in\u0103 electric\u0103. Bateria era \u00eenc\u0103 la aproximativ 50%, consumaser\u0103m mai pu\u021bin de jum\u0103tate din energie \u00eentre Constan\u021ba \u0219i Gala\u021bi, dar am conectat ma\u0219ina la \u00eenc\u0103rcare doar pentru a \u00eenchide corect calculele, de la 100% la 100%, exact cum plecasem cu patru zile \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Abia atunci am sim\u021bit cu adev\u0103rat oboseala, nu pentru c\u0103 traseul fusese greu ci pentru c\u0103 partea final\u0103 era at\u00e2t de familiar\u0103 \u00eenc\u00e2t nu ne mai \u021binea \u00een alert\u0103, nu mai c\u0103utam fiecare indicator, nu mai descopeream fiecare sat, nu mai fotografiam fiecare peisaj. Eram deja acas\u0103 \u0219i poate tocmai asta ne-a permis s\u0103 realiz\u0103m ce f\u0103cuser\u0103m. \u00cenconjuraser\u0103m Rom\u00e2nia \u00een mai pu\u021bin de 80 de ore cu o ma\u0219in\u0103 electric\u0103. Iar la final, realizam faptul c\u0103 era electric\u0103 devenise aproape irelevant.<\/p>\n\n\n\n

Poate acesta a fost cel mai important rezultat al \u00eentregii aventuri, nu am demonstrat c\u0103 o ma\u0219in\u0103 electric\u0103 poate face un astfel de traseu, asta \u0219tiam deja. Am demonstrat c\u0103 nu mai este ceva extraordinar, nu mai este o limitare, nu mai este subiectul principal. Subiectul principal r\u0103m\u00e2ne c\u0103l\u0103toria, locurile, oamenii, planificarea, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile neprev\u0103zute, pove\u0219tile adunate pe drum \u0219i satisfac\u021bia pe care o ai atunci c\u00e2nd transformi o idee aparent nebuneasc\u0103 \u00eentr-o amintire real\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acum puteam, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s\u0103 privim \u00een urm\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103spundem \u00eentreb\u0103rilor pe care ni le puseser\u0103m \u00eenainte de plecare. Aventura se \u00eencheiase. Concluziile abia \u00eencepeau.<\/p>\n\n\n\n

Date tehnice<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este un fenomen curios. Cu c\u00e2t cuno\u0219ti mai bine un loc, cu at\u00e2t ri\u0219ti s\u0103 \u00eei observi mai pu\u021bin frumuse\u021bea. Pentru noi, dealurile Dobrogei, c\u00e2mpurile nesf\u00e2r\u0219ite, eolienele, lacurile \u0219i cerul uria\u0219 deveniser\u0103 ceva normal. Pentru cineva care vede aceste locuri pentru prima dat\u0103 \u00eens\u0103, experien\u021ba poate fi memorabil\u0103.<\/p>\n

Cite\u0219te articolCapitolul 9 – Dobrogea<\/span><\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":967,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"pagelayer_contact_templates":[],"_pagelayer_content":"","iawp_total_views":16,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[89,92,87,94,96,93,95,13,91,88,90],"class_list":["post-913","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-diverse","tag-babadag","tag-braila","tag-constanta","tag-dn22","tag-dn22b","tag-dn2a","tag-dn2s","tag-galati","tag-isaccea","tag-ovidiu","tag-tulcea","excerpt","zoom","full-without-featured","even","excerpt-0"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/913","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=913"}],"version-history":[{"count":21,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/913\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1003,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/913\/revisions\/1003"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/967"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=913"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=913"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/tur80.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=913"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}